- parşív
- adj. m., pl. parşívi; f. sg. parşívã, pl. parşíve
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
parşív
Look at other dictionaries:
parşiv — PARŞÍV, Ă, parşivi, e, adj. (pop. şi fam.) 1. Care are caracter josnic; mizerabil, ticălos, mârşav. 2. Desfrânat, neruşinat, impudic. ♦ Care exprimă, trădează o senzualitate vulgară şi exagerată. – Din ucr. paršyvyj. Trimis de valeriu, 03.02.2004 … Dicționar Român
parşivenie — PARŞIVÉNIE, parşivenii, s.f. (pop. şi fam.) 1. Ticăloşie, mârşăvie. 2. Neruşinare, dezmăţ. – Parşiv + suf. enie. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 PARŞIVÉNIE s. v. abjecţie, fărădelege, infa mie, josnicie, mişelie, mârşăvie, nelegiu… … Dicționar Român
corupt — CORÚPT, Ă, corupţi, te, adj. (Despre oameni) Care se abate de la morală; desfrânat, depravat, stricat. ♦ (Despre cuvinte, termeni, fraze etc.) Deformat, stricat, alterat. – v. corupe. Trimis de IoanSoleriu, 03.05.2004. Sursa: DEX 98 Corupt ≠… … Dicționar Român
nedemn — NEDÉMN, Ă, nedemni, e, adj. Care nu este demn, nu este la înălţimea aşteptată; nevrednic. – Ne + demn (după fr. indigne). Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Nedemn ≠ demn, vrednic Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime NEDÉMN … Dicționar Român
parşivi — parşiví, parşivésc, vb. IV. (înv., pop. şi fam.) 1. a (se) murdări. 2. a se ticăloşi. 3. a se deprava. 4. a adresa cuiva epitetul parşiv . Trimis de blaurb, 24.08.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
scârbos — SCÂRBÓS, OÁSĂ, scârboşi, oase, adj. 1. Care provoacă scârbă (1), greaţă, repulsie, silă; dezgustător, respingător, greţos. 2. Care inspiră dispreţ; josnic, detestabil. ♦ expr. A fi scârbos la gură sau a avea gură scârboasă = a întrebuinţa vorbe… … Dicționar Român
ticălos — TICĂLÓS, OÁSĂ, ticăloşi, oase, adj., s.m. şi f. 1. (Persoană) care comite fapte reprobabile; nemernic. 2. (înv.) (Persoană) care se găseşte într o stare jalnică; (om) vrednic de milă, sărman, nenorocit. – Ticală (înv. mizerie , et. nec.) + suf.… … Dicționar Român
